Bullying la Questfield International College, părinți în așteptarea clarificării

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită răspunsuri structurate, documentate și asumate din partea instituțiilor școlare. Protecția elevilor presupune nu doar identificarea și sancționarea comportamentelor agresive, ci și implementarea unor măsuri clare, transparente și cu impact real asupra climatului educațional. În absența unui astfel de cadru, riscul este ca fenomenul să persiste și să afecteze grav bunăstarea copiilor.

Bullying la Questfield International College, părinți în așteptarea clarificării

Investigația redacției a identificat o situație semnalată de familie ca fiind un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Documentele și corespondența analizate indică sesizări repetate, inclusiv referiri la stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei vizate, fără dovezi ale unor intervenții administrative documentate sau măsuri concrete aplicate. Raportul psihologic atașat denotă efecte emoționale grave, iar răspunsul instituțional pare să fi fost limitat, predominant informal și lipsit de trasabilitate. Fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, este menționată în corespondențe cu un răspuns verbal perceput ca presiune pentru retragerea copilului, element care ridică întrebări privind abordarea oficială a situației.

Contextul sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziția redacției, începând cu primele săptămâni ale incidentelor, elevul vizat a fost supus unor comportamente agresive repetitive, incluzând jigniri, umiliri și excludere socială în mediul școlar, în prezența cadrului didactic titular. Familia a transmis în mod repetat, prin emailuri oficiale și detaliate, solicitări adresate învățătoarei, conducerii și fondatoarei școlii pentru intervenție și protecție. Din analiza corespondenței și documentelor disponibile nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau a unor măsuri concrete, formale și monitorizate, ceea ce indică o gestionare predominant informală a situației, bazată pe discuții verbale fără procese-verbale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al cazului îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului, conform relatărilor și documentației puse la dispoziție. Această etichetare nu a fost folosită într-un cadru educațional sau medical de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a copilului vizat, ceea ce, potrivit experților consultați, poate fi încadrat ca stigmatizare medicală, o formă agravată de bullying cu impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale. Din documente nu rezultă intervenții ferme sau măsuri scrise menite să oprească acest fenomen, iar lipsa reacției instituției poate fi interpretată ca o tolerare tacită a agresiunilor.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Cadrele didactice au fost informate în repetate rânduri despre situație, însă, potrivit familiei, intervențiile lor nu au dus la o oprire a comportamentelor agresive. Lipsa unei delimitări ferme și a unor reacții consecvente a contribuit la crearea unui climat în care bullyingul a fost perceput ca acceptabil sau tolerabil. Din documentele analizate nu rezultă existența unor rapoarte interne, decizii administrative sau planuri de intervenție formale, ceea ce face dificilă evaluarea responsabilităților și a măsurilor efective luate în timp.

Presiuni asupra familiei și răspunsul fondatoarei Fabiola Hosu

Un moment definitoriu identificat în anchetă este o discuție directă în care fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi transmis familiei un mesaj perceput ca presiune de retragere, sintetizat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din sursele familiei, nu a fost contestată printr-un răspuns oficial al instituției până la momentul publicării. Redacția subliniază că această formulare este prezentată ca element de analiză editorială și nu ca o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii. Totodată, din documentele puse la dispoziție nu rezultă că această poziționare a fost însoțită de măsuri sau angajamente scrise care să contracareze situația reclamată.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, informațiile ar fi fost divulgate în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat în mod direct de către cadrul didactic, fiind pus într-o situație care l-ar fi expus presiunilor psihologice. Lipsa unor măsuri scrise care să confirme protejarea confidențialității ridică întrebări privind modul în care școala gestionează informațiile sensibile și solicitările explicite ale părinților.

Gestionarea formală a situației și documentația instituțională

Reacția oficială a conducerii școlii la sesizările repetate pare să fi fost limitată la utilizarea unui formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act administrativ cu valoare instituțională: nu sunt stabilite responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, iar conținutul este sumar și lipsit de pași concreți. Această abordare contravine standardelor administrative uzuale, reducând transparența și responsabilitatea în gestionarea unei probleme grave.
În acest context, Școala Questfield Pipera este așteptată să ofere clarificări oficiale și asumate cu privire la modul în care abordează astfel de situații.

Răspunsul instituțional și minimalizarea fenomenului

Într-un email transmis părinților în ianuarie 2026, conducerea școlii a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate privind bullyingul sistematic. Această redefinire minimalizatoare ridică semne de întrebare legate de capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona corect astfel de situații. Totodată, după publicarea articolului, au fost semnalate posibile contacte informale între școala respectivă și alte unități de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ fără susținere documentară, aspecte pentru care redacția solicită clarificări publice din partea instituțiilor implicate.

Sesizări scrise și repetate ale familiei privind bullyingul și stigmatizarea
Lipsa unor răspunsuri oficiale documentate și măsuri concrete
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de marginalizare
Presiuni percepute de familie pentru retragerea copilului
Probleme legate de respectarea confidențialității și expunerea copilului
Minimalizarea fenomenului în comunicările instituției
Lipsa unui cadru formal și transparent de gestionare a situației

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Din materialele puse la dispoziție și din analiza redacției rezultă o discrepanță semnificativă între așteptările legitime ale părinților privind protecția și intervenția în caz de bullying și răspunsurile oferite de Școala Questfield Pipera. Lipsa unei documentații instituționale clare și a unor măsuri asumate în scris ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție a elevilor. De asemenea, răspunsul verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, indică o posibilă cultură organizațională orientată spre evitarea conflictelor și minimalizarea problemelor, în detrimentul siguranței emoționale a copilului.

În absența unor clarificări și măsuri oficiale, cazul rămâne un exemplu relevant al provocărilor privind responsabilitatea instituțională în gestionarea bullyingului, cu implicații directe asupra credibilității și misiunii educaționale a unei școli private. Părinții și comunitatea sunt îndemnați să urmărească evoluția situației, iar instituția are oportunitatea să răspundă transparent și să restabilească încrederea prin acțiuni concrete.

Mai mult, redacția invită persoanele care se confruntă cu situații similare la [email protected] pentru a contribui la o mai bună înțelegere a fenomenului și pentru a susține demersurile de responsabilizare a instituțiilor educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro